Rolul studentilor reprezentanţi în UBB
Universitatea, ca spaţiu de formare al viitorilor intelectuali ai societăţii, trebuie să ofere un exemplu prin valorile pe care le promovează, prin principiile pe baza căreia se organizează şi funcţionează, prin acţiunile raportate la actorii care alcătuiesc comunitatea academică. Acestea trebuie să se constituie pe un fundament solid şi să fie înfăptuite în mod real, nu doar promovate la nivel de discurs. Studenţii reprezintă peste 80% din comunitatea academică şi în conformitate cu legile şi principiile democratice sunt consideraţi parteneri egali în procesul decizional şi educaţional dar, în mod real, rolul care li se atribuie se atribuie este unul consultativ. Dar Care este aportul pe care aceştia îl aduc în dezvoltarea universităţii în raport cu nevoile studenţilor şi ale societăţii? În calitate de viitori piloni de susţinere ai societăţii româneşti, din perspectiva noastră, studenţii ar trebui să contribuie în mod real la direcţia spre care se îndreaptă universitatea. Nu dorim să aruncăm vina asupra cuiva, deoarece fiecare dintre membri comunităţii – studenţi, cadre didactice – am fi putut să ajutăm prin mijloace clasice sau alternative la poziţionarea acestei instituţii în raport cu proprii ei studenţi. Faptul pe care îl considerăm dăunator este abordarea la nivel procedural şi administrativ care se promovează în rândul reprezentanţilor studenţilor. Pe lângă aceasta, ne confruntăm şi cu îngustarea sectorului de activitate al organizaţiilor studenţeşti la nivel de proiecte şi cu faptul că acestea nu sunt considerate parteneri egali de dialog în elaborarea politicilor universităţii. Pentru rezolvarea acestei situaţii propunem asumarea unei noi abordări de către viitorii reprezentanţi ai studenţilor în Senat, ONGS-urile din UBB, şi mai ales de către conducerea universităţii, care are rolul de sprijini studenţii pentru a deveni parteneri reali şi activi de dialog.
Având în vedere criza puternică de legitimitate cu care se confruntă actuala clasă politică din România şi care se răsfrânge în mod vizibil şi la nivelul micromediului, instituţiilor publice,dorim să profităm de momentul alegerilor academice din UBB pentru a exemplifica un model de reprezentare care să crească gradul de încredere al studenţilor în reprezentanţii lor, şi care să cultive valori precum participare, solidaritate, curaj, independenţă în rândul studenţilor.
În viziunea noastră, rolul studentului Senator consta în “participarea la stabilirea unor politici/ luarea unor decizii ce se vor răsfrânge asupra unui numar considerabil de studenţi”, de aceea, aceştia ar trebui sa dea dovadă de spirit critic, să fie capabili să elaboreze politici educationale si sociale în concordanţă cu nevoile si cererile studenţilor, să actioneze în procesul de reprezentare ghidându-se după valori etice şi democratice. În acelaşi sens ne propunem implicarea activă la nivel de Senat, atât prin poziţii venite din partea studenţilor pe aspectele care sunt discutate, ţinând cont mai ales de implicaţiile şi efectele acestora asupra studenţilor, cât şi creşterea gradului de transparentizare în procesul decizional (studenţii trebuie informaţi constant cu privire la deciziile care se adoptă), cât şi consultarea constantă a acestora (deoarece avem parte de un sistem democratic reprezantativ şi nu delegativ). Unul dintre aspectele majore pe care ne propunem să le îmbunătăţim este creşterea gradului de participare al studenţilor, atât în ceea ce priveşte deciziile la nivel de facultate şi universitate, cât şi decizii la nivelul comunităţii (locale, naţionale), deoarece putem reprezenta un factor de dialog real numai fiind uniţi, solidari şi conştienţi că implicarea noastră poate produce schimbări substanţiale. Într-adevăr, în momentul de faţă studenţii au libertatea de a se implica, pe lângă activităţile academice, şi în acţiuni de reprezentare sau voluntariat, însă trebuie iniţiate politici care să încurajeze implicarea studenţilor şi în aceste dimensiuni, iar studenţii reprezentanţi împreună cu ONGS-urile suntcei mai în măsură de a iniţia politici în acest sens.
Un alt pilon deosebit de relevant în momentul actual este cel al independenţei studenţilor, dar mai ales, al independenţei reprezentanţilor în raport cu partidele politice, structurile de conducere din universitate respectiv din facultăţi şi interesele financiare. De-a lungul timpului reprezentanţii studenţilor au fost adesea consideraţi “mase de manevră”în favoarea altor grupuri de interese faţă de studenţii pe care îi reprezentau. Ne declarăm total împotriva unui astfel de abordări şi vom milita pentru integritatea grupului şi pentru ca acţiunile acestuia să se răsfrângă strict în beneficiul studenţilor universităţii.
De asemenea, nu dorim să omitem nici aspecte precum calitatea în universitate. Vom milita pentru găsirea unui echilibru între numărul mare de studenţi din universitate şi nevoile reale ale studenţilor, pentru desăvârşirea actului educaţional. Dorim realierea curriculei în raport cu nevoile studenţilor, cât şi flexibilizarea acesteia. Nu suntem de acord cu transformarea universităţii în “fabrică de studenţi”, aceasta având rolul de a crea indivizi complexi, care prin experienţa educaţională dobândită în această instituţie să poată fi incluşi în sistem. Studentul nu trebuie privit ca un consumator, ci ca beneficiar al serviciilor unei instituţii publice.
Totodată, ne asumăm să veghem asupra gestionării cât mai corecte şi echitabile a resurselor universităţii, pentru ca studenţii să nu mai fie afectaţi de abuzurile de putere care au devenit o obişnuinţă în multe universităţi din România. Ne vom strădui ca studenţii ca studenţii să aibă parte de susţinerea universităţii pentru finalizarea traseul academic fără să fie contrânşi să facă compromisuri majore din motive financiare.
Considerăm că este prematur să expunem în momentul de faţă o strategie a noului grup, aceasta trebuind făcută după consultarea prin chestionare şi dezbateri publice a studenţilor universităţii, însă putem promova principiile după care ne vom ghida în viitorul mandat de reprezentare.
